Ferestrele de la mansarda si climatizarea

Incercam cu acest articol sa gasim cea mai buna solutie in ce priveste ferestrele dintr-o mansarda pe timpul verii. Daca in articolul precedent am aratat felul in care tipul si numarul ferestrelor influenteaza pe langa iluminatul incaperii, confortul si consumul energetic in perioada sezonului rece, ne-am propus acum sa aflam ce se intampla vara datorita acestor ferestre.

Amintim ca incercam sa faceam o analiza integrala a acestei teme – problemele cauzate de montarea ferestrelor insa, din dorinta de a evita o aglomerare nefireasca si neplacuta de informatii, scopul articolului/blogului fiind popularizarea modului in care pot fi rezolvate astazi unele probleme si nu transmiterea de fals cursuri tehnice, ne limitam la prezentarea solutiilor constructive si rezultatelor obtinute . Cum aminteam unui cititor activ, valorile prezentate au in spate un calcul desfasurat pe cateva zeci de pagini, existand riscul de devenim imposibil de urmarit si inteles.

Revenind la articolul precedent, pe scurt ajungeam la faptul ca montand una sau doua ferestre intr-o mansarda obtinem o iluminare adecvata unei locuite si pentru care, in ambele cazuri ar fi necesara instalarea a 2 corpuri de iluminat ce ar duce la un consum anual pentru iluminare de cca. 100kWh/an (consum pe timpul zilei).

Pentru incalzire ne interesau diferentele aduse de montarea a una sau doua ferestre si ajungeam la concluzia ca o eficienta energetica superioara e obtinuta in cazul unei ferestre de calitate superioara, cresterea consumului la utilizarea ferestrelor inferioare calitativ fiind undeva pe la 200kWh/an (doar tavan, fara peretii laterali ce raman neschimbati indiferent de alegerea ferestrelor). Redam grafic valorile, cu repetarea mentiuni ca, datele sunt pur generice, toate valorile putand fiind schimbate fundamental la o simpla modificare de arhitectura (grinzi, pozitie cardinala, detalii montaj ferestre etc.)

caldura_ferestre_lq-hq

Pentru sezonul cald, plecand acum de la datele propuse tavanul (gips-carton+vata+scandura brad), pereti (zidarie de 40cm+10cm polistiren expandat), respectiv ferestrele mansarda – si considerand valorile specifice radiatiei solare orizontale, dupa calculul specific ajungem la urmatoarele valori pentru energia necesara racirii incaperii date (exclusiv pentru portiunea tavanului, fara considerarea peretilor laterali):

mansardaqr

Putem vedea mai usor ce inseamna utilizarea celor 2 tipuri si marimi diferite de ferestre asupra climatizarii, sub forma grafica a valorilor principale din tabel, pentru ferestre de joasa calitate:

mansardaqr_lq

respectiv pentru ferestre de inalta calitate:

mansardaqr_hq

Se observa ca necesarul pentru racire este mai mare in cazul tavanelor cu 10cm de vata fata de 5cm ca si in cazul montarii ferestrelor de joasa calitate in locul celor de inalta: explicatia vine din faptul ca o mai buna izolare termica a incaperii nu mai permite caldurii sa iasa afara, iar diferenta este de ordinul 20kWh.

Cu alte cuvinte, cel putin pentru cazul analizat, caldura primita de la soare printr-o fereastra este inferioara celei evacuate prin aceeasi fereastra: acest lucru este cu siguranta dependent de zona climatica, asemenea calculului pentru incalzire, in Dubai fiind exclusa montarea de ferestre la nivelul tavanului, iar cele normale, din pereti sunt de regula colorate asemenea celor auto moderne. Am stabilit mai sus ca doar in cazul analizat, existand posibilitatea, functie de destinatia incaperii si suprafata ferestrelor, ca raportul caldura primita de la soare-cedata sa se rastoarne.

Surprinzatoare ar putea fi gasite, cel putin in cazul analizat, diferentele date de numarul ferestrelor pentru consumul aferent climatizarii – foarte mici – 3-4kWh/an, in vreme ce ne-am fi asteptat sa vedem o diferenta importanta, doar gandindu-ne atmosfera arzatoare de sub ferestrele unei mansarde pe timp de vara. Explicatia vine din doua cauze diferite:

  • suprafata ocupata de fereastra/ferestre este totusi mult inferioara intregii suprafete¬† a tavanului.
  • intreg calculul de evaluare a eficientei energetice este facut pentru mediile anuala/ lunare si intreaga zi: evident ca radiatia solara nu este aceeasi de-a lungul unei zile intregi, astfel ca media ei (cea utilizata aici) este inferioara valorii maxime (cea pe care o gasim foarte deranjanta).

Asadar valorile prezentate ar fi mult mai mari in cazul unui calcul bazat pe valorile maxime ale temperaturii si radiatiei solare corespunzatoare lunilor de vara: doar informativ, aceste valori de varf sunt utilizate la dimensionarea instalatiei de climatizare (asa incat aceasta sa poata fi utilizata cu succes in stilul “smuls” – obtinerea rapida a temperaturii dorite in doar cateva minute de la intrarea in incapere)

Amintind inca odata ca toate aceste valori sunt pur generice, fiind fundamental modificate de specificul incaperii analizate, de locatie, arhitectura si destinatie, ne oprim aici cu promisiunea continuarii temei cu cautatea celui mai ieftin mod de a realiza racirea mansardei studiate: prin ventilare naturala.

 

Daca continutul acestui articol vi s-a parut interesant, sunteti invitati sa le parcurgeti si pe celelalte de pe acest blog si chiar sa le impartasiti apropiatilor dumneavoastra urmand pasii de mai jos.

Echipa ELUX rodit SRL

One thought on “Ferestrele de la mansarda si climatizarea”

Leave a Reply