Calitatea in constructii| siguranta cladirilor II

Intr-un articol recent incercam sa descriem cum poate fi obtinuta calitatea si siguranta dorita a unei constructii. Fiecare dintre noi isi doreste, atunci cand are nevoie, sa beneficieze de bunuri si servicii  cat mai bune si mai ales de constructia sau lucrarile de reparatie la calitatea dorita si la un pret cat mai mic. In acest domeniu insa nu prea se pot obtine preturi chinezesti, exceptand speculatiile imobiliare (care nu fac obiectul nostru pentru simplu motiv ca tema de fata ramana valabila indiferent de conditiile economice). Si aceasta din 2 motive simple:

  1. activitatea din constructii nu poate fi automatizata in asa fel incat sa se obtina o productie de masa: numar mare de  bucati care sa conduca la un pret mic;
  2. activitatea se desfasoara aici, local.

Prezentam astfel modul cum sunt realizate astazi constructiile in Romania, in ce priveste sistemul de calitate. Pentru cei ce au ratat articolul redam inca o data chema dupa care se construieste acum o ceva, mai intai varianta completa, aplicabila tuturor constructiilor, dar prezenta cu preccadere la marile proiecte, unde constrangerile si interesul investitorului fac ca lucrurile sa decurga cat de bine.

diagrama_santier

dar si varianta simplificata, aplicabila constructiilor mici, in special cele din mediul rural.

regie_proprie

Pentru cei neavizati orice complicatie intr-un proiect si cu atat mai mult in construirea propriei case, pare un indiciu un plus de birocratie, de crestere nedorita a costurilor. Ne propunem sa arătăm inca odata cum decurg lucrurile:

Pentru a se obtine obiectivul dorit, sa zicem o casa, aceasta trebuie construita. Pentru a fi construita, orice mester, oricat de bun ar fi, are nevoie de o schita, un desen, ceva; in primul rand pentru a putea el insusi sa lucreze, sa-si ordoneze cat de cat lucrarea si materialele, iar in al 2-lea rand pentru a-i putea face o minima prezentare beneficiarului – unde vor fi ferestrele, usile, becurile fiecare incapere etc. Pana aici toata lumea e de acord.

In anul de gratie 2016 tehnica  a avansat suficient de mult incat orice desen, schita a unei viitoare constructii se face pe baza unor calcule bine precizate. Treaba asta poarta numele de proiect tehnic. Un proiect tehnic este facut de catre specialisti, ingineri de specialitate, constructori, electricieni, sanitari etc. Nu fiindca altor oameni le este interzis de catre cineva rau, ci pur si simplu fiindca acestia isi stapanesc atat de bine meseria lor de ingineri incat reusesc fara dubiu sa realizeze, totdeauna si in orice conditii, cele mai ieftine, eficiente si rapide solutii. Cu alte cuvinte, daca trebuie realizat calculul

formulaecu certitudine, nici cu calculatorul in mana multi nu vor reusi ceea ce un inginer va face rapid si sigur.

Desi in principiu si cu acest aspect toata lumnea este de acord, exista tentatia de a se lucra dupa “proiecte tipizate”. Adica, un anumit inginer face un proiect anume – o casa cu camere, ferestre, instalatii samd., pentru care si primeste o anumita suma, sarcina sa fiind de aici incheiata. In continuare, cel care a cumparat proiectul de la inginer foloseste proiectul bine-merci, totul fiind OK. Aici deja apare prima eroare.

In primul rand, prin lege proiectantul este obligat sa asiste la proiect pe intreaga desfasurare a lucrarilor – participarea la controlul obligatoriu in Faze Determinante, explicatii pentru eventualele scapari de proiect, caci nimic nu este perfect, participarea la procedura de receptie la finalizarea lucrarilor si emiterea referatului de buna executie sau chiar asigurarea de asistenta tehnica (contra cost, pentru clarificari sau imbunatatiri suplimentare, schimbari de materiale etc. ).

In al 2-lea rand, acel “proiect tipizat” nu ofera proiectul unei case complete, finalizate, gata de utilizare: o casa, ca orice alta constructie este diferita de un cuptor cu microunde sau un frigider ce-l poti lua in brate si utiliza oriunde si oricum (nu incercati sa le puneti totusi in ploaie). O constructie are nevoie de fundatie care depinde la randul ei de natura solului, adica de studiu geotehnic: daca o construiesti pe stanca la Sinaia va arata diferit de o mlastina din Tulcea. In acelasi fel, pentru respectarea cerintelor esentiale igiena , sanatate mediu & economie de energie si izolare termica (denumire din legea 10/95, dar la moda pentru toti astazi – cine nu-si doreste confort si facturi mici la gaze/ electricitate) “proiectul tipizat” sigur va fi diferit pentru cele 2 locatii, Sinaia si Tulcea (alte temperaturi, vanturi, insorire etc.). Realitatea ne arata insa ca, la pretentiile de astazi, la gradul de precizie al calculelor (pentru care beneficiarul oricum plateste), nu este nevoi sa compari Sinaia cu Tulcea, diferentele aparand lejer in aceeasi localitate, pe aceesi strada.

Nu dorim nicidecum sa spunem ca constructiile realizate dupa proiect tipizate sunt incorecte sau periculoase. Fiecare constructie isi are specificul si istoria sa, iar orice afirmatie trebuie bine cumpanita. Ceea ce dorim sa aratam este complexitatea si gradul de pretentii dupa care se realizeaza orice constructie.

  • Fiindca niciun proiect nu e perfect, a fost inventat verificatorul de proiect;
  • Fiindca nu toti constructorii au personal pregatit asa cum trebuie, s-a impus prezenta a cel putin unui Responsabi Tehnic cu Executia (un inginer special autorizat);
  • Fiindca un investitor, un dezvoltator nu se pricepe neaparat la constructii, s-a inventat dirigintele de santier, specialist autorizat care cunoaste toate cerintele tehnico-legale si ajuta investitorul reprezentandu-i interesele.

Desigur ca toate acestea costa, insa nu experienta personala sau din Romania, ci generala din domeniu, arata ca este cea mai ieftina si sigura solutie de proiect. Intreg sistemul de calitate din constructii, asa cum arata el astazi in Romania, are inspiratie europeana, fiind creata dupa caderea comunismului (cand existau alte mecanisme, toate activitatile fiind facute “cu simt de raspundere”, iar calitatea ramanea secundara).

Poate va intrebati cum ar putea fi inbunatatie lucrurile. Un raspuns rapid ar fi ca autoritatile sa-si faca mai bine treaba. Pana la un punct este adevarat si se si face – a se vedea articolul din capital. Cu totii suntem insa de acord ca autoritatile nici nu pot si nici nu trebuie sta zilnic sa pazeasca fiecare constructie; cei mai multi nici nu ne dorim acest lucru.

Cea mai importanta parte a rezolvarii ramane pana la urma la investitor, beneficiarul fiind cel capabil sa-si aleaga specialistii necesari si capabili de buna realizare a constructiei.

In lipsa unei statistici dificil de facut (poate  doar plecand de la amenzile aplicate de Inspectoratul de Stat in Constructii, ceea ce tot n-ar fi 100% corect), incercam sa redam mai jos distributia generica investitor-calitate pentru santierele din ultima vreme.

cq

 

Cu distributia investitorilor pe orizontala si cu distributia numarului de proiecte aferent fiecarui tip de investitor, in ce priveste investitorii graficul s-ar putea traduce astfel:

  • nu cunosc si gresesc – sunt cei care neglijeaza complet importanta unei constructii; de regula este vorba de constructii de dimensiuni, importanta si valoare modeste, iar indiferent daca se reuseste sau nu finalizarea lucrarilor in acest mod, impactul este destul de mic;
  • nu cunosc sau au bani suficienti – sunt cei care de regula au respect fata de banii ce i-au castig si isi permit din start sa realizeze proiecte aproape perfecte, dintre acestia facand parte si marii investitori – proprietarii marilor cladiri comerciale sau mall-uri;
  • incearca sa faca corect – s-ar afla cei care, din teama de lege si/ sau de greseli tehnice posibile, incearca sa faca cat mai corect; aici s-ar afla majoritatea;
  • parere nejustificat de buna – s-ar afla cei care au suficienta experienta legata de activitatea de constructii si problemele adminitrative conexe (relatia cu proiectantul, autoritati locale etc.) incat sa incerce,pentru cresterea profitului, pe cat posibil eludarea unor cerinte tehnico-legale, chiar daca, in genere datorita constrangerilor activeaza in cadru legal (cu autorizatie deconstruire etc.).

In final se reies 2 concluzii:

  • o constructie realizata astazi este cu mult mai complicata decat altadata, valoarea instalatiilor (climatizare, incalzire, ventilare, pompe de caldura, jacuzii, iluminat automat, sistem anti-efractie etc. ) uneori depasind binisor valoarea cladirii propriu-zise: o astfel de complexitate aduce cu ea si un nivel mai ridicat de pregatire al celor implicati in lucrari (proiectanti, constructori etc.)
  • nivelul calitatii este dat de numarul si valoarea celor responsabili – diriginte de santier, construtor, proiectant samd. – care la randul lor depind de bugetul alocat.

Ar mai fi de adaugat ca un bun diriginte de santier este capabil nu doar sa reprezinte formal beneficiarul proiectului (in fata constructorului, autoritatilor etc.), ci printr-un bun management de proiect  poate, analizand proiectul, negocia in favoarea beneficiarului o solutie cat mai buna, cu alte cuvinte stie mai bine decat beneficiarul ceea ce este obligatoriu, strict necesar, realmente util ori neimportant, optional pentru proiect.

Daca continutul acestui articol vi s-a parut interesant, sunteti invitati sa le parcurgeti si pe celelalte de pe acest blog si chiar sa le impartasiti apropiatilor dumneavoastra urmand pasii de mai jos.

Echipa ELUX rodit SRL

2 thoughts on “Calitatea in constructii| siguranta cladirilor II”

  1. Mai simplu s-ar spune ca un proiect este in general cu atat mai bine facut cu cat marirea si importanta sa creste

Comments are closed.